Tabăra Ecologică Băile Tușnad a oferit elevilor oportunitatea de a participa la activități practice și educative menite să evidențieze rolul fiecăruia în protecția naturii. Problemele de mediu abordate au fost protecția ariilor naturale, poluarea apelor și conservarea biodiversității.
Prima parte a zilei 1 a fost una de cunoaștere prin jocuri care au pus în evidență o serie de activități de apropiere și conectare, jocuri care au ajutat la formarea echipelor pentru a doua parte a zilei. În prima zi au fost 3 echipe cu care ne-am îndreptat în pădure, unde am avut posibilitatea să ne conectăm cu zona naturală Băile Tușnad. Am explorat o serie de jocuri de echipă în mediu natural, lipsiți de tehnologie, doar înconjurați de copaci imensi și natura înconjurătoare. Un joc plin de provocări în prima zi a fost „Bușteanul”. Un element pe cât de simplu, pe atât de plin de provocări! Este un foarte bun exercițiu de comunicare și coordonare pentru grup. Provocarea: câte secunde poate să rămână un grup pe un buștean mișcător, fără să se dezechilibreze? În ce ordine și în ce ritm vor urca curajoșii participanți pe buștean? Cine va asigura stabilitatea? Din câte încercări vor reuși?
Bucuria de a fi împreună s-a simțit în toată pădurea, a fost momentul oportun pentru elevi de a înțelege cât de important este mediul înconjurător și cât de mult ne oferă nouă, și de ce e important să îl protejăm. Discuții nonformale privind conexiunea profundă cu mama natură au luat naștere în jurul jocurilor și activităților, iar la finalul zilei se vedea puterea de încărcare pe care natura o are, iar chipul elevilor părea că arată o zi împlinită, greu de exprimat în cuvinte.
Ziua 2 în tabără am explorat Rezervația Naturală Piatra Șoimilor, acompaniați de biologul Zoltán Benkő, care ne-a ghidat. Ne-a arătat cum arată o pădure naturală, cu multe specii de arbori care trăiesc împreună, spre deosebire de cele artificiale, cu un singur tip de copac, mai vulnerabile și mai puțin diverse. A început cu a ne povesti despre specia locală de pinul de pădure (Pinus sylvestris), care este specifică în Băile Tușnad, specie autohtonă care preferă solurile acide și clima răcoroasă, exact cum e în zona Harghita.
De asemenea, în rezervație am aflat importanța lemnului mort pentru biodiversitate. Lemnul mort ( arbori uscați, trunchiuri căzute, crengi uscate, cioate) are un rol esențial pentru biodiversitate într-o rezervație naturală, deoarece susține numeroase forme de viață și procese ecologice: insectele (furnici, gândaci, viespi, muște rare) își depun ouăle și se hrănesc în lemnul mort; ciuperci și licheni descompun materia lemnoasă, eliberând nutrienți în sol; păsări, cum ar fi ciocănitorile, caută larve în trunchiuri putrezite și sapă cavități care devin adăpost pentru alte specii (bufnițe, lilieci); amfibieni și reptile folosesc lemnul mort pentru refugiu și umiditate (ex: salamandre, șopârle). Pe măsură ce lemnul mort se descompune, restituie solului minerale și substanțe organice esențiale, contribuie la formarea humusului și la creșterea capacității solului de a reține apă, păstrează umiditatea în perioade secetoase și creează microclimate răcoroase, încetinește scurgerea apei și reduce eroziunea. Lemnul mort crește complexitatea rețelei trofice și diversitatea genetică a ecosistemului, fiind și un indicator al sănătății pădurii. Pe scurt, lemnul mort este „o casă și o masă” pentru sute de specii și joacă un rol cheie în echilibrul natural al rezervației.
În Rezervația Naturală Piata Șoimilor am aflat despre speciile de păsări care se află în zonă, una dintre ele fiind ciuful de pădure. Ciuful de pădure din Rezervația Piatra Șoimilor și împrejurimi este o specie nocturnă adaptabilă, prezentă permanent, care cuibărește în liziere și în zone semi-urbane, se hrănește predominant cu rozătoare, are perioade de reproducere specifice primăverii și joacă un rol ecologic important în echilibrul natural local. Este prezentă în toată România, inclusiv în regiunea Harghita, fiind o specie sedentară, care nu migrează, dar iarna formează colonii de iernare chiar și în parcuri sau zone urbane cu arbori mari coniferi, unde pot aduna zeci sau sute de indivizi. Ciuful de pădure este strict protejat prin lege în România, iar deși nu se consideră pe cale de dispariție, decăderea habitatelor naturale, folosirea pesticidelor și coliziunile cu autoturismele reprezintă amenințări semnificative. Totodată, este un prădător util în ecosistem, controlând populațiile de rozătoare din jurul fermelor sau gospodăriilor, ajutând indirect agricultura și parcurile naturale.
Am discutat și despre râul Olt, care traversează zona Băilor Tușnad, ca o arteră vitală pentru ecosistem. Râul susține biodiversitatea prin furnizarea de apă, hrană și habitate, conectează diferite ecosisteme și ajută la migrarea viețuitoarelor. Vegetația de pe malurile râului filtrează poluanții, iar râurile contribuie la reciclarea nutrienților și protecția împotriva inundațiilor. Ele oferă, de asemenea, spații valoroase pentru învățare și recreere. Dispariția lor ar afecta grav echilibrul natural al zonei.
La finalul incursiunii am răspuns împreună cu elevii la întrebările: ce este biodiversitatea, de ce este ea importantă și ce înseamnă dezechilibrul în biodiversitate.
Biodiversitatea înseamnă toate plantele, animalele și viețuitoarele diferite care trăiesc pe Pământ. Este vorba despre cât de multe feluri de viețuitoare există și cât de variate sunt ele.
Biodiversitatea este importantă pentru că toate aceste viețuitoare lucrează împreună și ne ajută pe noi oamenii să trăim, ne dau aer curat, apă, hrană, contribuie la reglarea climei și la prevenirea dezastrelor naturale. Cu cât sunt mai multe feluri de viețuitoare, cu atât natura este mai puternică și mai echilibrată.
Dezechilibrul în biodiversitate înseamnă că unele specii dispar sau scad foarte mult, iar altele cresc prea mult, iar acest lucru strică echilibrul natural dintre plante și animale. Acest dezechilibru ne afectează pentru că natura nu mai funcționează corect, pot apărea probleme precum lipsa hranei, poluarea crește sau bolile se răspândesc mai ușor. Astfel, și noi, oamenii, avem de suferit, pentru că depindem de natură pentru aer curat, apă și mâncare.
Tabăra a fost o experiență valoroasă care a adus tinerii mai aproape de natură și i-a responsabilizat în privința protejării mediului înconjurător.
Proiectul face parte din inițiativa EDUCAȚIA PENTRU MEDIU ȘI ȘCOLI SUSTENABILE, proiect finanțat din Fondul pentru mediu în cadrul programului vizând educația şi conştientizarea publicului privind protecția mediului. www.afm.ro
